Connect with us

Eveniment

Scheleţii (cu Damf Penal) din dulapul premierului desemnat /Dacian Ciolos a fost implicat direct in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si in punerea pe picioare a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

A aparut o noua hotarare judecatoreasca devastatoare pentru dusmanii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). La 8 septembrie 2021, judecatoarele Elena Barbu, Eleni Cristina Marcu si Ana-Hermina Iancu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au cumintit pe fostii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu „Portocala” (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga) cand acestia s-au ridicat impotriva sectiei speciale, dezvaluie Lumea Justitiei.

Mai exact, dupa cum puteti citi in incheierea anexata la final (publicata miercuri, 29 septembrie 2021, de G4media.ro), „inculpatul B.” (usor de identificat in persoana lui Negulescu) a ridicat exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre SIIJ, raportat si la Decizia nr.390 din 8 iunie 2021 a Curtii Constitutionale. Argumentele din exceptie au fost insusite de catre „inculpatul A.” (Onea). Neavand la dispozitie exceptia, dar judecand dupa argumentele ICCJ, ne ramane de presupus ca „Portocala” si Lucica i-au cerut instantei sa nu tina cont de Decizia CCR 390/2021, ci in schimb sa aplice Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, prin care CJUE s-a pronuntat impotriva SIIJ.

Pe de alta parte, cele trei judecatoare supreme le-au inchis gura fostelor glorii ale „Unitatii Haules”, explicandu-le de ce decizia citata a Curtii Constitutionale are prevalenta in fata unei decizii a CJUE. Dupa cum veti vedea mai jos, completul Barbu-Marcu-Iancu nu a facut altceva decat sa ia cu copy-paste pasaje din Decizia CCR 390/2021. Mentionam ca a existat o opinie separata, dar nu in sensul admiterii aberatiilor lui Mircea Negulescu si Lucian Onea, ci pentru pronuntarea asupra lor odata cu solutionarea fondului cauzei penale.

Iata principalul fragment din incheierea ICCJ din 8 septembrie 2021 (dosar nr. 1916/1/2019):

Asupra cererii formulate de aparatorul ales al inculpatului B. Privind exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie:

In opinie majoritara, urmeaza a respinge exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie invocata de aparatorul ales al inculpatului B., insusita si de catre inculpatul A..

1. Drept urmare, asupra exceptiei privind nulitatea absoluta a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de S.I.I.J., invocata de inculpatul B., insusita si de inculpatul A., Inalta Curte constata ca, in baza Hotararii C.J.U.E, din 18 mai 2021 nu poate fi retinuta si constatata pretinsa necompetenta a organului de urmarire penala in instrumentarea cauzei de fata.

2. Se retine astfel ca prin Hotararea C.J.U.E mai sus evocata s-a stabilit, intre altele, ca art.2 si art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori fara ca infiintarea unei astfel de sectii sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si sa fie insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din art.47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. […]

Deopotriva, se retine, ca prin aceeasi hotarare a C.J.U.E, s-a stabilit ca principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit careia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E.

Avand in vedere aspectele asupra carora C.J.U.E s-a pronuntat prin hotararea precitata, aspecte care decurg din dreptul Uniunii si, in special, din valoarea statului de drept prevazuta la art.2 din T.U.E, Curtea Constitutionala a Romaniei a analizat, potrivit competentei sale, in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.l alin. (3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza S.I.I.J.

Prin decizia nr.390/08.06.2021 Curtea Constitutionala a constatat ca reglementarea nationala care guverneaza infiintarea S.I.I.J respecta prevederile constitutionale cuprinse in art.l alin.(3) referitoare la statul de drept si in art.21 alin. (1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si implicit este in acord cu prevederile art.2 si ale art.19 alin. (1) din T.U.E, argumentele formulate in sprijinul concluziei exprimate regasindu-se in paragrafele 56 – 76 ale deciziei.

La paragraful 80 din decizia nr.390, in examinarea aspectului referitor la interpretarea principiului ‘suprematiei dreptului Uniunii’, din perspectiva caruia CJUE stabilise ca acesta se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit caruia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala pe care o considera contrara dreptului Uniunii, Curtea Constitutionala a subliniat ca ‘o instanta judecatoreasca are abilitatea sa analizeze conformitatea unei dispozitii ‘din legile interne’, deci apartinand dreptului intern cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie si, in cazul in care constata contrarietatea, are competenta sa aplice cu prioritate dispozitiile de drept al Uniunii in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor. In toate cazurile, Curtea constata ca, prin notiunile de ‘legi interne’ si ‘drept intern’, Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala, Legea fundamentala prezervandu-si pozitia ierarhic superioara in virtutea art. 11 alin. (3). Asa fiind, atunci cand stabileste ca ‘prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne’, art. 148 din Constitutie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta nationala nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din dreptul intern, constatate ca fiind constitutionale prin prisma art. 148 din Constitutie, cu dispozitiile de drept european. Sistemul dreptului romanesc este format din totalitatea normelor juridice adoptate de catre statul roman si care trebuie sa fie in consonanta cu principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii, care sunt de esenta cerintelor statului de drept, principii inscrise in art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia ‘In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie’, unica autoritate legiuitoare a tarii fiind Parlamentul, avand in vedere ca statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale. Democratia constitutionala, intr-un stat de drept, nu este insa o abstractie, ci este o realitate a unui sistem in cadrul caruia suprematia Constitutiei limiteaza suveranitatea legiuitorului, care in procesul de creare a normelor juridice si de adoptare a unor acte normative trebuie sa tina cont de o serie de principii de rang constitutional (a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 73).

De asemenea, retine Inalta Curte ca fiind deosebit de relevant in cauza paragraful 84 din decizia nr.390 unde se mentioneaza ca ‘C.J.U.E., declarand caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, a stabilit ca obligatiile ce rezulta din decizie cad in sarcina autoritatilor romane competente sa colaboreze institutional cu Comisia Europeana (paragraful 177 din hotarare), deci in sarcina institutiilor politice, Parlamentul si Guvernul Romaniei, si, pe de alta parte, ca obligatiile se exercita in temeiul principiului colaborarii loiale, prevazut de art. 4 din TUE.

Din ambele perspective, obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, organe ale statului care nu sunt abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene’. In continuare, instanta de contencios constitutional a aratat ca, in aplicarea Hotararii C.J.U.E din 18 mai 2021, ‘judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unei recomandari in detrimentul legislatiei nationale intrucat rapoartele M.C.V. nu normeaza, deci, nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna. Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult in ipoteza in care legislatia nationala a fost declarata conforma Constitutiei de catre instanta constitutionala nationala prin prisma dispozitiilor art.148 din Constitutie’. (paragraful 85), concluzie intarita si de necesitatea respectarii principiului securitatii juridice, care ar fi incalcat in masura in care unele instante ar lasa neaplicate din oficiu dispozitii nationale pe care le considera ca fiind contrare dreptului european, in vreme ce altele ar aplica aceleasi reglementari nationale considerandu-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei fiind puternic afectat.

In raport de cele aratate, Inalta Curte retine ca aspectele constatate si analizate prin Hotararea C.J.U.E din 18 mai 2021 nu creeaza obligatii in sarcina instantelor de judecata, alte organe ale statului fiind abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene pentru realizarea obiectivelor de referinta enuntate in anexa la Decizia nr. 2006/928, iar necompetenta materiala a organului de urmarire penala nu poate fi constatata in raport de existenta in fondul activ al legislatiei a unor norme care stabilesc tocmai competenta respectivului organ de urmarire penala.

Cu alte cuvinte, necompetenta organului judiciar nu poate fi declarata pe baza competentei stabilite prin lege”.

* Cititi aici intreaga incheiere a ICCJ

Eveniment

Gasca lui Tomac – dauna totala/Presedintele Crisitian Diaconescu (P.M.P.) s-a impus – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Am impresia că la PMP e un puci în plină desfășurare, scrie pe reteaua de socializare jurnalistul Liviu Avram de la Adevarul.
„Pe la prânz, o aud la radio pe Ioana Constantin spunând fără rest că PMP a decis în forurile sale interne să înceapă negocieri pentru fuziunea prin absorbție cu PNL. Adică, în limbaj mai frust, PNL să înghită PMP.
Evident, prilej pentru Ioana Constantin să ridice în slăvi viitoarea alianță dintre PNL și PSD – și, foarte interesant, să spună că Băsescu ar trebui să-și vadă de treaba lui la Bruxelles și să nu se vâre în chestia asta.
Mai spre seară, președintele PMP, Cristian Diaconescu, neagă ceea ce pe la prânz afirmase cu gura plină Ioana Constantin. Cred că trebuie să mai așteptăm câteva zile ca să ne lămurim, dar acolo clar pare să mocnească ceva.
În caz că nu știți cine e Ioana Constantin, v-o descriu eu: vicepreședinte PMP, genul gospodină cu liceu, specia tare-n clanță, regnul cea mai deșteaptă de pe ulița ei, mai precizeaza sursa sus mentionata.
Marele FAKE NEWS si/sau Adevărul despre „fuziunea” PMP
O anume cronologie a unor fapte ar putea conține cheia misterului.
Stirile false apărute în spațiul public privind deciziile care ar fi fost luate de PMP privind fuziunea au fost lansate de pucisti , de o grupare care si-au tras partidul pe persoane private pentru interes de afaceri.
In fapt aceasta grupare de pucisti si-au negociat libertatea atat cu Orban, PSD si PNL, mergand la trei capete.
Daca azi Cristian Diaconescu isi va pierde partidul va fi doar vina sa personala deoarece nu a luat masurile de indepartare al acestor lepre care s-au asociat si cu clanurile de camatari si infractori pentru a ramane la putere. (despre aceste lepre si golani care au infiintat o grupare de criminalitate economico-fiananciara organizata transfrontaliera exista zeci de articole in ziarul nostru atat in serialul  „Motivele care au generat insuccesul electoral de la alegerile parlamentare din 2020 ale PMP/Tradari din interiorul partidului ale unor grupari care si-au luat partidul pe nume personal in schimbul primirii unor foloase necuvenite si… in interes imobiliar/Politica cu sechestrari, cu clanul lui Sadoveanu, numit si clanul Belgienilor si incalcari grave ale statutului”, precum si in alte sute de articole, separat de acest serial in care am dezvaluit cu probe metodele oculte si absconse ale acestei retele de crima organizata).
Vestea a ieșit ieri pe piață în paralel cu cea a excluderii lui Ludovic Orban. Pe surse, mai întîi. Apoi, evenimentele s-au precipitat.
Președintele PMP, Cristian Diaconescu, a dezmințit categoric pe Facebook informația. Vicepreședintele Ioana Constantin mai degrabă a confirmat-o. Președintele PNL, Florin Cîțu, la fel.
Cristian Diaconescu a infirmat din nou categoric, într-o intervenție la Digi 24, spunînd că știrea e falsă cap coadă, iar la reuniunea de partid de mîine nici nu se va discuta despre așa ceva. Lideri din județe ai PMP au confirmat și ei negocierile.
Traian Băsescu a rupt tăcerea după luni de zile, anunțînd pe Facebook că nu are nicio implicare în negocierile de fuziune, practic, tot un fel de confirmare.
Unde e adevărul?
O anume cronologie a unor fapte ar putea conține cheia misterului.
Înaintea congresului PNL, s-a vehiculat despre negocieri de fuziune între PNL și PMP purtate fără succes de Ludovic Orban și Diaconescu.
Un succes ar fi contat mult în ecuația congresului, dar nu a fost să fie.
Puțin înaintea congresului, dar mai ales imediat după, a apărut zvonul contrar: gruparea Orban ar negocia trecerea la PMP, dezvaluie si Bogdan Tiberiu Iacob in Inpolitics.
Doar că în preajma congresului liberal, evenimente ciudate se petrec în PMP.
Pe 23 septembrie, în partid are loc o răfuială internă discretă în urma căreia sunt executați secretarul general Cătălin Bulf, vicepreședintele Rizia Tudorache, cîțiva consilieri județeni ori de comunicare șamd. Bulf demisionează din partid fără a prezenta pînă azi o motivație oficială.
”Groparul PMP, Eugen Tomac, și-a luat partidul înapoi” scrie același Iliescu pe Facebook, care a demisionat din partid cu toată organizația după el. Mai pe scurt, demisionarul președinte Tomac, care scosese PMP din parlament în 2020, recupera partidul de la decorativul Diaconescu, tot de el impus președinte. PMP – 7 președinți în 7 ani.
Pe 25 octombrie, la trei zile după ce fostul președinte al PMP sector 5 scria despre posibila venire a lui Orban în partidul popular, DNA arestează doi consilieri bucureșteni ai PMP, mai scrie Bogdan Tiberiu Iacob.
Incisiv de Prahova a precizat, in data de 12.11.2021, ca exista o legatura dintre arestarea inculpaţilor Militaru Marian-Cătălin (P.M.P), Şerpescu Cătălin Constantin (P.M.P.) cu Sebastian Moise (P.M.P)  si dosarul penal pentru şpăgi date la cimitirele din Bucureşti deschis de DNA.
Noi am dezvaluit, in exclusivitate, ca in urma mandatelor de interceptare  s-au „dezvlotat” pe orizontala si verticala PMP-ului mai multe dosare penale cu personaje toxice din acest partid.
Mai mult, Militaru „vomita” tot (se cere singur la procuror si scrie adevarate „romane”), mai dezvaluiam ieri.
Revenind la PMP, pe 1 noiembrie, vocea nr.1 a partidului, vicepreședintele Ioana Constantin, marchează o piruetă neașteptată în relația cu PNL și PSD, partide pe care le critica permanent și despre care scria, în octombrie 2019, pe Facebook, că au format ”cea mai nocivă alianță politică: USL (PSD + PNL) – un mamut politic care a sufocat țara. Au trimis România cu zece ani înapoi în relația cu Uniunea Europeană”.
Și scrie acum Ioana Constantin (N.R- fosta membra la M10, mana dreapta a lui Monica Macovei):


”De unde ipocrizia aceasta a USR și a altora că PNL și PSD n-ar trebui să guverneze împreună?! Fiecare partid decontează electoral după cum decide. USR uită că a dat jos fostul guvern printr-o moțiune cu PSD și partidul pro-rus AUR, au pornit o criză politică fără precedent, au încercat un Guvern fantomă cu Cioloș. Mai mult, în 2016, președintele lor Dacian Cioloș a fost învestit cu voturile PSD, a guvernat cu PSD, l-a avut vicepremier pe Dâncu, a scos “noaptea ca Hoții” diferite proiecte din programul de guvernare (vezi 2 tururi) la cererea PSD. De unde rumoarea aceasta acum că PNL și PSD n-ar trebui să guverneze împreună? Sau vrea USR înapoi la guvernare? Să își asume, atunci. Partidele politice parlamentare să își asume guvernarea. Țara trebuie guvernată și la bine, dar mai ales la greu”, mai precizeaza Bogdan Tiberiu Iacob in Inpolitics.
Azi, la Sinaia, are loc ședința Colegiului Național al PMP, for care are puterea de a propune congresului ori cooperarea cu PNL asa cum dorea presedintele Cristian Diaconescu ori fuziunea cu PNL si/sau alt partid parlamentar (va spuneam ca disperarea este mare), asa cum doreste gruparea mentionata de noi.
Din informațiile noastre, fuziunea NU va fi votată, chiar daca se credea că partidul e controlat autoritar de Eugen Tomac și de apropiata sa, Ioana Constantin si de alti membri din gruparea care si-a tras partidul pe persoana fizica.
Chiar daca Tomac a obținut deja promisiuni frumoase de la Florin Cîțu în schimbul topirii în PNL, ieri mai erau doar trei organizatii judetene care ii mai raspundeau la telefon.
Si pe plan local s-a incercat convocarea unei sedinte prin care s-a incercat o diversiune impotriva lui Cristian Diaconescu (inclusiv cu aparitia intr-o parte a presei locale a marelui FAKE NEWS privind „fuziunea” PMP)  dar, dupa o cearta plina de nerv, sedinta s-a mai derulat cu doi ciupalaci in sala.
Daca presedintele Cristian Diaconescu se va impune in fata acestui puci si a gruparii de crima organizata va trebui sa aplice ce s-a decis pe data de 21 septembrie in sedinta Colegiului Național al PMP  si sa elimine acesti PMP-isti toxici din partid, daca va pierde –  va pierde doar pe mana lui ca nu a avut curajul sa taie capetele din fasa a tradatorilor.
Si nu va fi o preluare ostilă cum titreaza presa centrala, va fi doar o tradare ordinara a unor lepre care si-au negociat libertatea si au lansat in presa, pe bani grei – MARELE FAKE NEWS privind „fuziunea” PMP! O combinatie groteasca si de prost gust care a adus grave prejudicii de imagine partidului si lui Cristian Diaconescu. (Ec Adrian Radu).

Motivele care au generat insuccesul electoral de la alegerile parlamentare din 2020 ale PMP/Tradari din interiorul partidului ale unor grupari care si-au luat partidul pe nume personal in schimbul primirii unor foloase necuvenite si… in interes imobiliar/Politica cu sechestrari, cu clanul lui Sadoveanu, numit si clanul Belgienilor si incalcari grave ale statutului

Motivele care au generat insuccesul electoral de la alegerile parlamentare din 2020 ale PMP/Tradari din interiorul partidului ale unor grupari care si-au luat partidul pe nume personal in schimbul primirii unor foloase necuvenite si… in interes imobiliar/Politica cu sechestrari, cu clanul lui Sadoveanu, numit si clanul Belgienilor si incalcari grave ale statutului (III).

Sotia fostului cetatean ucrainean Eugen Tomac, numită de Guvern în Consiliul de Administrație al Engie/PMP in opozitie fata de guvernare cu mesaje transante sau la guvernare cu pacturi absconse?

Procurorii fac lumina si dau dreptate dezvaluirilor ziarului Incisiv de Prahova/Consilieri PMP, SĂLTAȚI pentru trafic de influență, au fost REȚINUȚI

„Moș Crăciun cu plete dalbe, cel venit de prin Știrbei Vodă 79-81”(D.N.A.)/Sirenele DNA-ului vor incepe traseul din sectorul 2 PMP cu destinația finală în Nicolae Iorga, însă cu un mic ocol prin sectorul 6 (PMP)

„Ii miroase cuiva a frauda? Aiurea!/Alexandru Bozianu este soțul ex-deputatului PMP de Prahova, Nicoleta-Cătălina Bozianu și este directorul Pol Fruct din 2018/Tot de atunci au început să curgă și contractele pentru furnizarea în școli de mere cumpărate din Polonia”(I)

A real tsunami will follow in the PMP/Consilierii locali (sefi din PMP – retinuti) erau ascultati pe mandat inca din iunie 2021

Legatura dintre arestarea inculpaţilor Militaru Marian-Cătălin (P.M.P), Şerpescu Cătălin Constantin (P.M.P.) cu Sebastian Moise (P.M.P) si dosarul penal pentru şpăgi date la cimitirele din Bucureşti deschis de DNA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeste in continuare

Eveniment

Legatura dintre arestarea inculpaţilor Militaru Marian-Cătălin (P.M.P), Şerpescu Cătălin Constantin (P.M.P.) cu Sebastian Moise (P.M.P) si dosarul penal pentru şpăgi date la cimitirele din Bucureşti deschis de DNA – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Şi în acest dosar se va întâmpla ca în dosarul Mineriada. Va fi trimis înapoi la Parchetul Militar, pentru că echipa de procurori care l-a lucrat în ultimii ani a lucrat neprocedural, precizam de doi ani de zile.
Iata ca, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, miercuri, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii. Decizia instanţei este definitivă.
ICCJ da dreptate, din nou, ziarului Incisiv de Prahova

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
În 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.
Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.
Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989 s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizau procurorii.
Potrivit anchetei, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.
Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, menţionau procurorii militari.
Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, susţineau procurorii.
Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.
„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, precizau anchetatorii.
Redeschis în 2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după o serie lungă de tergiversări, cel mai dureros dosar al acestei naţii, dosarul Revoluţiei, îşi urmează cursul la Secţia Parchetelor Militare, procurorii anunţând luni că au avansat „substanţial” în ceea ce priveşte cunoaşterea şi stabilirea unor stări de fapt relevante pentru contextul existent în decembrie 1989.
Procurorii militari fac eforturi să înţeleagă în mod complet împrejurările şi cauzele care au dus la moartea şi rănirea unui număr foarte mare de români, precum şi distrugerea unor bunuri de patrimoniu.
Probatoriu complex
Pentru îndeplinirea dispoziţiilor Înaltei Curţi, precum şi a obiectivelor fixate de procurori la momentul extinderii urmăririi penale sub aspectul infracţiunii contra umanităţii (1 noiembrie 2016), a fost administrat un probatoriu complex, dintre care procurorii enumeră următoarele activităţi:
Audierea sau reaudierea a numeroşi martori;
Colaborarea cu istorici, scriitori şi jurnalişti care au documentat subiectul evenimentelor din decembrie 1989 şi folosirea eficientă a datelor şi informaţiilor relevante apărute în vasta literatură care a avut ca obiect Revoluţia din Decembrie 1989;
Verificarea şi exploatarea arhivelor militare şi civile, precum şi fişarea, scanarea, analizarea şi valorificarea vastei arhive a Senatului României care a stat la baza elaborării Raportului Comisiei Senatoriale privind Revoluţia Română din Decembrie 1989 (28.730 file);
Obţinerea, studierea şi valorificarea de materiale audio-video referitoare la Revoluţie (Arhiva TVR, Arhiva Sahia Film, Arhiva Radiodifuziunii Române, filmări private);
Realizarea unei colaborări permanente şi eficiente cu diverse instituţii ale statului (Parlamentul României, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Facultăţile de drept din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca, Biblioteca Naţională, Arhivele Naţionale etc.).
Ce au descoperit procurorii
Ca urmare a administrării probatoriului enumerat anterior, procurorii au avansat substanţial în ceea ce priveşte cunoaşterea şi stabilirea unor stări de fapt relevante pentru contextul existent în decembrie 1989, după cum urmează:

S-a stabilit situaţia internaţională deosebit de complexă existentă la finalul anului 1989, cu precădere pentru ţările din Europa de Est.
S-a realizat o clarificare cu privire la situaţia internă a României din perioada premergătoare declanşării evenimentelor de la Timişoara şi în timpul desfăşurării acestora.
Este cunoscută conjunctura convocării de către fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu a mitingului popular desfăşurat la data de 21 decembrie 1989.
A fost identificată, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu) care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi declanşarea protestelor în Bucureşti.
A fost realizată o succesiune clară a evenimentelor politico-militare existente în după-amiaza şi seara zilei de 21 decembrie 1989.
A fost conturată succesiunea evenimentelor deosebit de importante din noaptea de 21/22 decembrie 1989.
Au fost clarificate împrejurările legate de fuga cuplului prezidenţial de pe sediul CC al PCR, traseul urmat şi comportamentul forţelor militare înainte, în timpul şi după pătrunderea revoluţionarilor în sediul Comitetului Central.
A fost stabilită componenţa comandamentului politico-militar care a preluat, în timp foarte scurt, după fuga preşedintelui în exerciţiu, puterea totală în România. Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăţi de drept din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. În această etapă a anchetei, este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare şi acţiunile de legitimare a acesteia pe plan intern şi international.
S-a realizat edificarea parţială referitoare la declanşarea şi executarea diversiunii militare începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite.
– Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă.
– De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave.
– În legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii şi imitatoare privind desantul de paraşutare.
– Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice.
– Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia.
Probele administrate au permis o bună edificare cu privire la solicitarea de ajutor militar străin (sovietic) şi consecinţele grave ale unei astfel de solicitări pentru structurile militare interne şi populaţia civilă. Această realitate este necesar a fi coroborată cu situaţia militară alarmantă care a existat de-a lungul întregii frontiere de stat a României în luna decembrie 1989.
Totodată, a fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu.
Astfel, până la execuţia celor doi, survenită la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora.
Au fost administrate în mod eficient probe pentru stabilirea împrejurărilor şi acţiunilor concrete care au avut drept rezultat distrugerea unor bunuri de patrimoniu situate în perimetrul Pieţei Palatului (Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Regal). S-au depus diligenţe pentru edificarea privind conduita impusă de regulamentele militare pentru forţele de blindate aflate în mediul urban, fiind avute în vedere pentru comparaţie situaţii similare petrecute în alte ţări, soldate de asemenea cu distrugerea unor bunuri de patrimoniu.
Au fost stabilite, prin probe, evenimentele care au avut drept consecinţă moartea şi rănirea unor persoane în diverse localităţi aflate pe întregul teritoriu al ţării.
Au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a fostului preşedinte şi a soţiei acestuia, judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai apoi, executarea soţilor Ceauşescu.
Nu în ultimul rând, este important de precizat faptul că, după anul 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind Revoluţia, au fost distruse sau alterate, ceea ce face dificilă stabilirea, cu claritate, a unui raport de cauzalitate între anumite conduite, acţiuni sau inacţiuni şi consecinţele deosebit de grave ale evenimentelor din decembrie 1989. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Eveniment

Seful Poliției Române, chestorul Eduard Mirițescu, a intrat în vizorul procurorilor Parchetului Curții de Apel Bacău/AUDIAT – ieri – de procurori în cazul CRIMELOR DE LA ONEȘTI – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Mai mulți polițiști au fost audiați de procurorii Parchetului Curții de Apel  Bacău în cadrul dosarului penal pentru neglijență în serviciu deschis după intervenția ratată a autorităților în cazul luării de ostatici de la Onești, soldată cu doi morți. Anchetatorii Parchetului Curții de Apel au deschis o anchetă după ce polițiștii băcăuani au reclamat faptul că bărbații uciși de Gheorghe Moroșan nu au putut fi salvați din cauza faptului că persoane din conducerea Inspectoratului General al Poliței (IGPR) ar fi refuzat să trimită, la fața locului, trupele SIAS, cu toate că legea le impunea acest lucru. Vizați de ancheta procurorilor sunt chestorii Eduard Mirițescu, adjunct al IGPR și Alexandru Scurtu, șeful SIAS.
Doi oameni au murit, în seara zilei de 1 martie, după ce, timp de cinci ore, au fost ținuți ostatici de Gheorghe Moroșan, un recidivist în vârstă de 68 de ani. Acesta voia, de fapt, să rezolve o problemă legată de faptul că juriștii combinatului Chimcomplex îi executaseră silit apartamentul, după ce nevasta lui, care a lucrat acolo ca gestionară, ar fi provocat, din neglijență, o pagubă în valoare de peste 200.000 de euro.
Timp de cinci ore, Gheorghe Moroșan a încercat să negocieze cu autoritățile, amenințând că, dacă nu va obține, urgent, o hotărâre judecătorească favorabilă sau despăgubiri în valoare de 300.000 de euro, îi va ucide pe cei doi bărbați cu un cuțit de mari dimensiuni.
pre seară, unul dintre ostatici nu a mai suportat teroarea psihică la care fusese supus atâta amar de vreme și l-a lovit pe Moroșan cu piciorul, peste gleznă. Atunci, răpitorul a luat cuțitul și i-a omorât pe amândoi după ce i-a înjunghiat cu bestialitate.
După capturarea criminalului și a soției sale, care l-a ajutat să sechestreze victimele, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au început audierea tuturor polițiștilor implicați în misiunea de salvare.
Polițiștii au spus că s-a așteptat sprijin de la București
Cu această ocazie, anchetatorii au aflat, de la polițiștii băcăuani, că în, ziua tragediei, s-ar fi solicitat sprijin de la București, pentru trimiterea trupelor SIAS, obligate, prin lege, să intervină în cazul luărilor de ostatici. Aceștia au afirmat că șefii de atunci ai Poliției Române ar fi anunțat, inițial, că trimit un elicopter la Onești, însă, în cele din urmă, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Ca urmare, au fost demarate cercetări și pentru o presupusă neglijență în serviciu, însă, pentru că declarațiile martorilor îi indicau pe chestorii Eduard Mirițescu și Alexandru Scurtu, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au fost nevoiți să decline competența către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.
Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii Parchetului Curții de Apel au făcut primele audieri abia in luna iunie, iar până în data de 16 iunie au luat declarații de la polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Bacău. Sursele citate au mai precizat că majoritatea polițiștilor interogați ar fi indicat faptul că atât luptătorii SAS Bacău cât și comisarul șef Adrian Tuluc, la momentul respectiv adjunct al Inspectoratului Județean de Poliție, ar fi fost înștiințați că, la Onești, urmează să ajungă trupele SIAS.
Ieri, Eduard Mirițescu –  a fost audiat si la plecarea din parchet era cam palid si mainile ii tremurau.
Reamintim ca, fostul șef al Poliției Române, care în prezent este împuternicit adjunct al acestei instituții, chestorul Eduard Mirițescu, a fost implicat, in luna mai 2021, într-un accident rutier, după ce mașina pe care o conducea s-a ciocnit, violent, cu un alt autoturism. Atât ofițerul, care se afla la volanul mașinii sale de serviciu, cât și șoferul celuilalt vehicul, au scăpat nevătămați. Autoturismele au suferit, însă, daune importante.
Chestorul se îndrepta la primele ore ale dimineții, către București, în condițiile în care locuiește în județul Prahova și face naveta. Potrivit unor surse din IGPR, pe raza localității prahovene Pucheni, automobilul condus de Mirițescu, aflat în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne, ar fi fost lovit, din spate, de o altă mașină.
Conform surselor citate, în urma impactului, cele două autoturisme au suferit daune, însă niciunul dintre șoferi nu a fost rănit. Adjunctul Poliției Române nu ar fi vrut să facă o înțelegere amiabilă cu șoferul vinovat și a ales să apeleze la Poliție.
În consecință, șoferul care nu ar fi păstrat o distanță corespunzătoate în raport cu autoturismul care circula în față, a fost amendat contravențional și a primit trei puncte de penalizare (vax albina).
Chestorul Eduard Mirițescu s-a aflat la conducerea Poliției Române timp de aproape opt luni, după ce, la începutul lunii septembrie, chestorul Liviu Vasilescu a demisionat din funcție după ce a recunoscut că a negociat cu familia liderului interlop Emi Pian, pentru ca acesta să fie îngropat în secret, mai devreme decât era programat.
Scaunul rămas vacant a fost ocupat de Mirițescu, numit șef interimar, până la numirea unei persoane care să fie considerată competentă pentru ocuparea celei mai înalte funcții din Poliția Română. Potrivit legii, inspectorul gemneral este numit de către primul ministru și ocupă o funcție de secretar de stat.
Eduard Mirițescu are un CV bogat la capitolul studii, are trei facultăți și mai multe masterate. În afara Academiei de Tehnică Militară Bucureşti/ Facultatea de Electronică şi Informatică, el a absolvit și Academia de Studii Economice Bucureşti/ Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi Facultatea de Drept, dar şi Administraţie Publică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. De asemenea, a absolvit mai multe programe de masterat la Universitatea Ecologică Bucureşti, Facultatea de Drept şi la Academia de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti.

Eduard Mirițescu are 51 de ani și este căsătorit cu Ancuța Mirițescu, directoarea colegiului tehnic ”Elie Radu” din Ploiești. Conform celei mai recente declarații de avere depusă de Eduard Mirițescu, acesta nu are nicio locuință în proprietate (oare beneficiaza de apartament de serviciu?), însă cu soția are un teren în comuna Măneciu Ungureni din Prahova. Cei doi soți au și o mașină, Mazda din 2008. Eduard Mirțescu are trei conturi bancare, unul în valoare de 74.969 ei, cel de-al doilea de 144.119 lei, iar al treilea de 27.389 lei. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

servicii de paza | MAO Protect servicii de paza | MAO Protect
Afaceri18 ore inainte

Iata calitatile agentilor care asigura cele mai bune servicii de paza!

Nevoia de a fi in siguranta este una pe care fiecare om trebuie sa si-o satisfaca, in fiecare zi. Mai...

Știri din județ7 zile inainte

Crează imagini la modă cu eșarfe tricotate și eșarfe pandantiv

Eșarfele la modă în sezonul 2021-2022 – tricotate și cu pandantiv se vor potrivi cu paltoane elegante, haine clasice și...

Social2 săptămâni inainte

Ce criterii să ai în vedere pentru alegerea unor boxe cu bluetooth? Măriți volumul și bass-ul cu un cod reducere elefant

În zilele noastre, muzica ne urmărește peste tot pentru că o luăm peste tot. Pentru iubitorii de muzică aflați în...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Ce presupune o campanie de marketing?

Ce presupune o campanie de marketing? O campanie de marketing poate fi descrisă ca orice acțiune planificată pentru a atinge...

avocat partaj avocat partaj
Uncategorized2 săptămâni inainte

Apeleaza la un avocat pentru partaj si asigura-te ca iti sunt respectate toate drepturile!

Niciun cuplu nu isi imagineaza la inceputul casniciei ca va ajunge la divort, dar uneori lucrurile nu decurg conform planului....

Eveniment2 săptămâni inainte

Gasca lui Tomac – dauna totala/Presedintele Crisitian Diaconescu (P.M.P.) s-a impus – Ziarul Incisiv de Prahova

Am impresia că la PMP e un puci în plină desfășurare, scrie pe reteaua de socializare jurnalistul Liviu Avram de...

Eveniment2 săptămâni inainte

Legatura dintre arestarea inculpaţilor Militaru Marian-Cătălin (P.M.P), Şerpescu Cătălin Constantin (P.M.P.) cu Sebastian Moise (P.M.P) si dosarul penal pentru şpăgi date la cimitirele din Bucureşti deschis de DNA – Ziarul Incisiv de Prahova

Şi în acest dosar se va întâmpla ca în dosarul Mineriada. Va fi trimis înapoi la Parchetul Militar, pentru că...

Social3 săptămâni inainte

Freza de Zăpadă Rotakt – Utilajul care-ţi face iarna mai uşoară

Pentru că iarna bate la uşă, iar fulgii de nea vor începe curând să se aşterne peste curţile noastre, va...

Eveniment3 săptămâni inainte

Seful Poliției Române, chestorul Eduard Mirițescu, a intrat în vizorul procurorilor Parchetului Curții de Apel Bacău/AUDIAT – ieri – de procurori în cazul CRIMELOR DE LA ONEȘTI – Ziarul Incisiv de Prahova

Mai mulți polițiști au fost audiați de procurorii Parchetului Curții de Apel  Bacău în cadrul dosarului penal pentru neglijență în...

Eveniment3 săptămâni inainte

Sunt foarte funny analfabeții funcționali de la Bioterra, doctoranzii SRI – Ziarul Incisiv de Prahova

Cu siguranță că ați mai citit prin presa din ultimii 10 ani despre bugetarii de lux ai României. Dar niciodată...

Știrile Săptămânii