Connect with us

Eveniment

SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.

Publicat

pe

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.

 Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.

Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).

Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.

Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:

Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.

Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.

Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.

Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:

(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.

(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.

Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:

Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:

  1. a) organele de cercetare penala;
  2. b) procurorul;
  3. c) judecatorul de drepturi si libertati;
  4. d) judecatorul de camera preliminara;
  5. e) instantele judecatoresti”.

Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.

Ultimul cuvant il au barourile

Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.

Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:

„Art. 39 alin. 1

(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Art. 40

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Art. 70 alin. 1 lit. a

(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:

  1. a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.

Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:

Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);

Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).

Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.

Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:

Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.

Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:

„Art. 35

In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Art. 43

Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Decana baroului ia atitudine

Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:

Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.

Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.

Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:

Judecatorul de drepturi si libertati,

avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.

Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.

Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.

Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.

Judecatorul de drepturi si libertati

Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.

Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.

Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.

Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.

Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.

De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.

In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.

Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:

In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.

Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.

Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.

Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.

Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.

In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.

Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.

Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.

Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.

Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.

Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.

Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:

– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,

sau

– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.

Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.

In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.

Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.

Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.

Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.

Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.

Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,

‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.

(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.

De asemenea:

  1. art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:

– lit. a) functia de urmarire penala;

– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;

– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;

– lit. d) functia de judecata.

  1. art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
  2. art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:

‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:

  1. a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
  2. b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie.

* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu

* Cititi aici cererea de anulare a amenzii

* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei

 

Eveniment

Bomba lui Valeriu Stoica: USR ar putea deveni noul PSD

Publicat

pe

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila nr. 2790/28.05.20007, in Dosar nr. 1672/306/2007, al Judecatoriei Sibiu, prin care FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN SIBIU (FDGS) a devenit succesorul, de ideologie si patrimoniu, al organizatie hitleriste GRUPULUI ETNIC GERMAN (GEG), declarata Organizatie CRIMINALA impotriva umanitatii, in urma Procesului de la Nurnberg, fac subiectul unui dosar penal instrumentat de SIIJ, confirma institutia intr-o notificare adresata denuntatorului postata pe site-ul justitiarul.ro, dezvaluie colegii de la Independenta Justitiei.

Grupul Etnic German a fost infiintat prin Decretul nr. 830 din 20 noiembrie 1940, acesta fiind o organizatie cu statut de persoana juridica, subordonata direct capitalei celui de-al treilea Reich.

Grupul Etnic German a fost singurul organism care a reprezentat, in perioada 1940-1944, comunitatea sasilor din zona Ardealului.

In 1942 s-a semnat “Convenţia Generală pentru reglementarea raporturilor Bisericii Regnicolare Evanghelice CA faţă de Grupul Etnic German”, prin care bunurile Bisericii Evanghelice au trecut de drept in proprietatea Grupului Etnic German.

In 1944, prin Decretul-lege 485/1944, Regele Mihai a desfiintat Grupul Etnic German, bunurile acestuia intrand in proprietatea statului.

Speta este cel mai bine sintetizata de ICCJ in Decizia nr. 1411/2011, unde spune:

În septembrie 1940, prin Legea nr. 830/1940 s-a constituit Grupul Etnic German. La data de 11 august 1942 s-a semnat Convenţia generală pentru reglementarea raporturilor Bisericii Regnicolare Evanghelice de confesiune augsburgică faţă de Grupul Etnic German din România.

Conform dispoziţiilor Capitolului II din această convenţie, Biserica Regnicolară a predat Grupului Etnic German toată averea mobilă şi imobilă, care era proprietatea sa şi a servit scopurilor şcolare şi de educaţie, precizând la art. 2 că averea imobilă se compune din imobilele şi fundaţiile de tot felul, care au servit scopurilor şcolare şi de educaţie.

Prin Decretul–lege nr. 485/1944 s-a abrogat Legea nr. 830/1940 şi s-a prevăzut că Statul român devine titularul tuturor drepturilor aparţinând Grupului Etnic German din România, subrogându-se acestuia, urmând ca instanţele de carte funciară să procedeze din oficiu la efectuarea înscrierilor drepturilor Statului Român ca proprietar al acelor bunuri.

În temeiul subrogaţiei legale astfel reglementate, Statul român a devenit proprietarul bunurilor care au aparţinut Grupului Etnic German de la data intrării în vigoare a Decretului-lege nr. 485/1944, care este anterioară perioadei de referinţă prevăzută în art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000.

În consecinţă, Statul român a dobândit proprietatea imobilelor respective prin efectul legii, astfel că nu prezintă relevanţă data înscrierii dreptului în cartea funciară, cum neîntemeiat au susţinut intimatele.

In 2007 Forumul Democratic al Germanilor din Sibiu a intentat un proces impotriva Municipiului Sibiu in scopul retrocedarii unor imobile, FDG invocandu-se succesor de drept al Grupului Etnic German.

La data respectiva presedinte a Forumului German din Romania era Klaus Iohannis, iar primar al Sibiului era tot Klaus Iohannis.

In intampinarea facuta la actiunea deschisa de FDG Sibiu, primarul de atunci Klaus Iohannis a spus ca “lasa la aprecierea instantei solutia ce se va pronunta in cauza“.

Cu vadita incalcare a legii si in dispretul oricarui rationament logico-juridic, judecatoria Sibiu a admis cererea Forumului Demogratic al Germanilor din Sibiu, constatand “calitatea de succesor in drepturi al reclamantului [FDGS] fata de Grupul Etnic German”.

Hotararea putea fi apelata in 15 zile, insa primarul municipiului Sibiu Klaus Iohannis nu a mai formulat apel, hotararea devenind, astfel, definitiva.

In concluzie, Forumul Democratic al Germanilor din Sibiu a devenit succesor de drept al Grupului Etnic German, entitate nazista creata la ordinul lui Hitler cu scopul de a sustine activitatile naziste in Romania, organizatie ce a fost desfiintata in 1944 de Regele Mihai. Organizatii similare au fost infiintate de nazisti si in alte tari ocupate.

De ani de zile jurnalistul Marius Albin Marinescu din Sibiu scrie despre aceasta problema pe site-ul justitiarul.ro, subiectul fiind ignorat de catre presa centrala din Romania.

In urma unui denunt al Asociatiei Civice Solidaritatea Hunedoara impotriva celor doua judecatoare, initial s-a deschis un dosar penal la Parchetul General, care apoi a fost declinat la DIICOT, de unde ulterior a fost declinat la SIIJ.

Date fiind implicatiile acestui dosar, se intelege mai bine disperarea lui Klaus Iohannis de a desfiinta cu orice chip SIIJ. (Irinel I.).

 

Citeste in continuare

Eveniment

BOMBA: SIIJ cerceteaza judecatoarele din Sibiu care au legalizat succesiunea Forumului German condus de Iohannis dupa organizatia hitlerista Grupul Etnic German

Publicat

pe

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila nr. 2790/28.05.20007, in Dosar nr. 1672/306/2007, al Judecatoriei Sibiu, prin care FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN SIBIU (FDGS) a devenit succesorul, de ideologie si patrimoniu, al organizatie hitleriste GRUPULUI ETNIC GERMAN (GEG), declarata Organizatie CRIMINALA impotriva umanitatii, in urma Procesului de la Nurnberg, fac subiectul unui dosar penal instrumentat de SIIJ, confirma institutia intr-o notificare adresata denuntatorului postata pe site-ul justitiarul.ro, dezvaluie colegii de la Independenta Justitiei.

Grupul Etnic German a fost infiintat prin Decretul nr. 830 din 20 noiembrie 1940, acesta fiind o organizatie cu statut de persoana juridica, subordonata direct capitalei celui de-al treilea Reich.

Grupul Etnic German a fost singurul organism care a reprezentat, in perioada 1940-1944, comunitatea sasilor din zona Ardealului.

In 1942 s-a semnat “Convenţia Generală pentru reglementarea raporturilor Bisericii Regnicolare Evanghelice CA faţă de Grupul Etnic German”, prin care bunurile Bisericii Evanghelice au trecut de drept in proprietatea Grupului Etnic German.

In 1944, prin Decretul-lege 485/1944, Regele Mihai a desfiintat Grupul Etnic German, bunurile acestuia intrand in proprietatea statului.

Speta este cel mai bine sintetizata de ICCJ in Decizia nr. 1411/2011, unde spune:

În septembrie 1940, prin Legea nr. 830/1940 s-a constituit Grupul Etnic German. La data de 11 august 1942 s-a semnat Convenţia generală pentru reglementarea raporturilor Bisericii Regnicolare Evanghelice de confesiune augsburgică faţă de Grupul Etnic German din România.

Conform dispoziţiilor Capitolului II din această convenţie, Biserica Regnicolară a predat Grupului Etnic German toată averea mobilă şi imobilă, care era proprietatea sa şi a servit scopurilor şcolare şi de educaţie, precizând la art. 2 că averea imobilă se compune din imobilele şi fundaţiile de tot felul, care au servit scopurilor şcolare şi de educaţie.

Prin Decretul–lege nr. 485/1944 s-a abrogat Legea nr. 830/1940 şi s-a prevăzut că Statul român devine titularul tuturor drepturilor aparţinând Grupului Etnic German din România, subrogându-se acestuia, urmând ca instanţele de carte funciară să procedeze din oficiu la efectuarea înscrierilor drepturilor Statului Român ca proprietar al acelor bunuri.

În temeiul subrogaţiei legale astfel reglementate, Statul român a devenit proprietarul bunurilor care au aparţinut Grupului Etnic German de la data intrării în vigoare a Decretului-lege nr. 485/1944, care este anterioară perioadei de referinţă prevăzută în art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000.

În consecinţă, Statul român a dobândit proprietatea imobilelor respective prin efectul legii, astfel că nu prezintă relevanţă data înscrierii dreptului în cartea funciară, cum neîntemeiat au susţinut intimatele.

In 2007 Forumul Democratic al Germanilor din Sibiu a intentat un proces impotriva Municipiului Sibiu in scopul retrocedarii unor imobile, FDG invocandu-se succesor de drept al Grupului Etnic German.

La data respectiva presedinte a Forumului German din Romania era Klaus Iohannis, iar primar al Sibiului era tot Klaus Iohannis.

In intampinarea facuta la actiunea deschisa de FDG Sibiu, primarul de atunci Klaus Iohannis a spus ca “lasa la aprecierea instantei solutia ce se va pronunta in cauza“.

Cu vadita incalcare a legii si in dispretul oricarui rationament logico-juridic, judecatoria Sibiu a admis cererea Forumului Demogratic al Germanilor din Sibiu, constatand “calitatea de succesor in drepturi al reclamantului [FDGS] fata de Grupul Etnic German”.

Hotararea putea fi apelata in 15 zile, insa primarul municipiului Sibiu Klaus Iohannis nu a mai formulat apel, hotararea devenind, astfel, definitiva.

In concluzie, Forumul Democratic al Germanilor din Sibiu a devenit succesor de drept al Grupului Etnic German, entitate nazista creata la ordinul lui Hitler cu scopul de a sustine activitatile naziste in Romania, organizatie ce a fost desfiintata in 1944 de Regele Mihai. Organizatii similare au fost infiintate de nazisti si in alte tari ocupate.

De ani de zile jurnalistul Marius Albin Marinescu din Sibiu scrie despre aceasta problema pe site-ul justitiarul.ro, subiectul fiind ignorat de catre presa centrala din Romania.

In urma unui denunt al Asociatiei Civice Solidaritatea Hunedoara impotriva celor doua judecatoare, initial s-a deschis un dosar penal la Parchetul General, care apoi a fost declinat la DIICOT, de unde ulterior a fost declinat la SIIJ.

Date fiind implicatiile acestui dosar, se intelege mai bine disperarea lui Klaus Iohannis de a desfiinta cu orice chip SIIJ. (Irinel I.).

 

Citeste in continuare

Eveniment

Cum taman o colaboratoare a Securității ca politie politica cu dosar de retea, nobody pe planeta, ajunge șefa USR București?

Publicat

pe

(Preluare National – Valentin Boeru):

Tensiunea a ajuns la cote mari. Ambii jucători își vor etala cărțile pentru a se stabili cine rămâne și cine pleacă de la masa de joc. PNL, inițiatorul moțiunii de cenzură, își joacă șansa de a pune mâna pe putere. De partea cealaltă, PSD depune toate diligențele pentru a nu pierde guvernarea. Pe măsură ce se apropie momentul verdictului, respectiv numărarea voturilor, pronosticurile privind un eventual câștig al lui Ludovic Orban sunt tot mai rezervate. Chiar și unii dintre oamenii cu greutate din partid declară că probabilitatea ca PNL să dea jos guvernul Dăncilă este tot mai mică. Din exterior, Dan Barna, liderul USR, afirmă și el că nu crede că liberalii au prea mulți sorți de izbândă.

Ludovic Orban blufează cu numărul de susținători ai moțiunii

Prezentat ca o capodoperă  politică, textul moțiunii se dovedește a fi o scriere stângace și jenantă, de genul „Tovarășa, Bulă mă scuipă!” Nu dai un guvern jos cu o motivație bazată pe închipuiri și basme spuse la gura sobei de Moș Cotroceni. După cum a fost concepută, moțiunea se vede  că nu are nicio legătură cu realitatea. Este numai o manevră prin care Iohannis vrea să-și aducă în prispă un guvern pe care să-l poată dirija lejer și care să-i înlesnească drumul către al doilea mandat și luarea României în stăpânire totală.

Ofertă de promisiuni fără acoperire

Victor Ponta pândește la colț. E ceea ce face cel mai bine

Am rezerve că declarațiile lui Ludovic Orban, făcute în preajma moțiunii și referitoare la numărul de parlamentari care o vor vota de partea opoziției sunt reale. Ca să convingă pe cineva să treacă de partea lui ar fi trebuit să aibă  argumente solide. Or, în clipa de față, visătorul lider liberal nu poate oferi decât promisiuni. În fapt, niște amăgiri care încep cu „dacă”. „Dacă vom câștiga moțiunea, îți voi oferi un mandat garantat în Senat”, de exemplu. Ușor de spus, de parcă Orban l-ar face senator pe pretendent doar din priviri. Poate oferi și promisiunea unui ministeriat, dar câtă minte îți trebuie ca să accepți o funcție într-un guvern care nu există, despre care nimeni nu știe cum va arăta și care, dincolo de orice, nu are nici premier cert și nici plan de guvernare? Și ce te faci dacă, atunci când va să vină momentul, sună telefonul și te trezești că nu mai ești ministru pentru că Orban are obligații mai mari în altă parte? Iar povestea asta poate fi replicată în alte și alte copii și la nivelul partidului lui Ponta, alt hămesit de putere. Amatorii de chilipiruri politice uită însă că nici Ponta și nici Orban nu se află la butoane și nu au nimic palpabil, nimic concret de oferit. Doar promisiuni pentru care nici ei nu garantează cu ceva.

Doar trădarea stabilește scorul

Olguța Vasilescu are o poliță de plătit Vioricăi Dăncilă

Și PSD se confruntă cu o situație încordată. Nici aici lucrurile nu stau chiar pe roze, din moment ce Viorica Dăncilă a trebuit să cheme la discuții spuma partidului. Tendința de a sări din barca social-democrată încă este mare. Unora li s-a suit la cap că sunt politicieni de top deși, dacă te uiți în CV-ul lor, te apucă groaza. Iar la capitolul experiență politică pot trage liniuță, neavând nimic de consemnat în palmares. Sunt vechii oameni aduși de Dragnea pe tot soiul de combinații, ca să întărească liniile de forță ale social-democraților. Aventurierii care și-au dat seama că nu au ce căuta în partid sunt acum dispuși să se vândă pe oricât, numai să se agațe de ceva care să le garanteze o ieșire din criză cât de cât rezonabilă. Lor li se adaugă complotiștii de meserie, care pot rezerva cele mai neplăcute surprize. Nu vor părăsi partidul, în mod obligatoriu, dar pot vota împotriva intereselor majoritare ale PSD sau pot inventa suficiente motive ca să nu voteze. Bătălia se poartă la limită, fiecare vot contând. Se vehiculează nume grele care vor să i-o plătească Vioricăi Dăncilă și, eventual, să facă alt PSD, cu ei în frunte. Deja se vorbește despre Paul Stănescu, ce ar fi agreat de Klaus Iohannis pentru o viitoare funcție de premier, în locul Vioricăi Dăncilă. Lui, după cum spun anumite surse, i se pot alătura Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, Ionel Arsene sau Radu Moldovan. Însă, spre deosebire de Orban sau Ponta, masa Vioricăi Dăncilă este suficient de bogată pentru a închide gurile nemulțumiților. Teoretic, moțiunea nu are cum să treacă. Dar, după cum am mai spus-o, trădarea este cea care stabilește scorul final. Doar trădarea. Cam asta e politica, cel puțin cea dâmbovițeană. Ieri ai supt la sânul mamei, iar mâine îi vei spune că ba e proastă, ba e curvă.

Paul Stănescu, „naivul” care tânjește după putere

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment21 de ore inainte

Bomba lui Valeriu Stoica: USR ar putea deveni noul PSD

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila...

Eveniment2 zile inainte

BOMBA: SIIJ cerceteaza judecatoarele din Sibiu care au legalizat succesiunea Forumului German condus de Iohannis dupa organizatia hitlerista Grupul Etnic German

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila...

Eveniment3 zile inainte

Cum taman o colaboratoare a Securității ca politie politica cu dosar de retea, nobody pe planeta, ajunge șefa USR București?

(Preluare National – Valentin Boeru): Tensiunea a ajuns la cote mari. Ambii jucători își vor etala cărțile pentru a se...

Eveniment4 zile inainte

Cum functioneaza mintea unui parior

În acest prim episod documentez circuitul legalizării de acte false, prin procurori, a rețelei de ofițeri legendați ai fostei Securități,...

Eveniment5 zile inainte

Comisarul de poliție ANA MARIUS CĂTĂLIN de la DNA ST Ploiesti – specialist in “ecologie” – a terminat o facultate neacreditata la acea vreme

He he he! Înțeleg că domnul Cristian Tudor Popescu a ajuns la legea atracției universale a lui Newton, reproșându-i profesorului...

Uncategorized6 zile inainte

Samsung Romania a finalizat instalarea celui mai mare ecran LED Samsung de exterior din Sud-Estul Europei

Ecranul este instalat în Timișoara, ca parte dintr-un proiect de regenerare urbană căruia Samsung s-a alăturat Parteneriatul dintre Samsung și...

Eveniment6 zile inainte

ȘOC! De ce pleacă Birchall în Luxemburg!

(Preluare National – Catalin Tache): Acum, că ”revocata” păstrată încă de Klaus Iohannis ”în vitrina” Ministerului Justiției va reprezenta România...

EvenimentO săptămână inainte

SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la...

EvenimentO săptămână inainte

Soțul șefei DIICOT, arestat de DNA!

(Preluare National – Catalin Tache): Iată că gestul ”eroic” făcut de Felix Bănilă în chiar ultima clipă a vremelnicului său...

EvenimentO săptămână inainte

Umbrele lui “Zdreanta” si “Lucica”

Ia uitati ce informatii ne-au parvenit la redactie privind anumiti judecatori despre care exista suspiciuni ca ar fi apropiati sau...

Știrile Săptămânii