Artisan Food Market ajunge la ediția a XIII-a și se desfășoară, între 16 și 18 octombrie 2026, la Biblioteca Națională a României. Evenimentul reunește 102 producători români și opt internaționali, iar 98% din expoziție este formată din produse alimentare.

Târgul se deschide vineri, 16 octombrie, la ora 12:00, și include produse artizanale românești și europene, degustări, demonstrații, masterclass-uri și întâlniri B2B.

Vizitatorii vor putea descoperi condimente, produse de brutărie și patiserie, conserve, lactate, vinuri, preparate din pește, făinuri din cereale românești și specialități din Georgia, Bulgaria, Italia, Grecia, Olanda și din spațiul mediteraneean.

Ciprian Dincă: „Vorbim deja despre o industrie a artizanilor”

Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, a declarat:

„Suntem la prima ediție scalată la asemenea dimensiuni, într-o locație atât de frumoasă și de semnificativă. Vorbim deja despre o industrie a artizanilor și de un public avizat, care știe ce vine să guste. De restaurante care vin să-și aleagă furnizorii. De părinți care aleg calitate și sănătate pentru mâncarea copiilor. Se naște ceva uriaș.”

Șofran pentru cultivat acasă și produse din pește

Grădina cu Șofran participă cu șofran și cu bulbi care pot fi cultivați acasă.

La târg va fi prezentă și Crama Lipiot, înființată în 2026 și dezvoltată pe o suprafață de un hectar de vie.

Trio Arca aduce zacuscă pescărească realizată cu sturion, păstrăv și crap, iar printre produsele anunțate se află și marinata de sturion în ulei.

Participanții vor putea găsi și pălincă din zona Satu Mare, prezentată în sticle în care fructul este crescut direct în recipient, printr-o metodă tradițională.

Făinuri și paste din soiuri românești

Cooperativa agricolă Biruința Olteniei participă cu făinuri obținute din cereale românești și cu paste realizate din aceste materii prime.

Reprezentanții cooperativei au transmis:

„Ne bazăm în exclusivitate pe genetica românească, soiuri vechi axate pe partea calitativă și nutrițională. Cultivăm soiul de grâu Glosa și soiul de secară Suceveana, care și-au dovedit calitățile deosebite de-a lungul anilor.”

Oferta târgului include și dulcețuri reinterpretate, produse de brutărie și patiserie inspirate din rețete locale, precum și preparate realizate cu făină măcinată la moară cu pietre, untură și brânză de burduf.

Muzeul Sarmalelor, anunțat pentru 16 octombrie

Organizatorii anunță pentru 16 octombrie deschiderea Muzeului Sarmalelor, prezentată în comunicat drept o premieră europeană.

Proiectul aduce în atenție sarmalele ca preparat asociat tradițiilor regionale, obiceiurilor de familie și diversității culturale.

Proiectul „Mâncarea Face Bine”, prezent la târg

Artisan Food Market găzduiește și inițiativa Mâncarea Face Bine, un proiect socio-gastronomic dedicat conștientizării violenței domestice.

O parte din încasările obținute la standul campaniei va fi direcționată către activități de conștientizare și promovarea unui mesaj de solidaritate cu persoanele afectate.

Program și acces

Artisan Food Market se desfășoară în atriumul Bibliotecii Naționale a României, de vineri, 16 octombrie, ora 12:00, până duminică, 18 octombrie, ora 20:00.

Biletul de intrare costă 20 de lei.

Sursa: presadeazi.ro

După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care 68% din top și senior management, ROMANIAN ENERGY WEEK revine în 2026 cu cinci teme esențiale pentru dezvoltarea sectorului energetic: reconfigurarea mixului energetic, energia verde și inovația, stocarea și integrarea în rețea, finanțarea și politicile publice, sustenabilitatea și economia circulară.

În perioada 16-20 noiembrie 2026, Palatul Parlamentului din București găzduiește cea de-a doua ediție ROMANIAN ENERGY WEEK. Timp de cinci zile, reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor publice, autorități de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, investitori, finanțatori, dezvoltatori de proiecte, consultanți, furnizori de tehnologie și reprezentanți ai mediului academic se reunesc pentru a discuta direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic din România și din regiune.

De la noile capacități de producție și securitatea energetică la integrarea regenerabilelor, modernizarea rețelelor, stocare, finanțare și decarbonizare, agenda REW 2026 urmărește subiectele care influențează astăzi deciziile de investiții și funcționarea pieței de energie. Miza nu este doar identificarea provocărilor, ci și discutarea soluțiilor, a condițiilor necesare implementării lor și a priorităților pentru următorii ani.

După succesul primei ediții din noiembrie 2025, evenimentul își consolidează rolul de punct de întâlnire între decizia publică, capitalul investițional și capacitatea de implementare a industriei, trei componente esențiale pentru dezvoltarea și competitivitatea sistemului energetic românesc.

De ce ROMANIAN ENERGY WEEK?

România traversează o perioadă importantă pentru dezvoltarea sectorului energetic. Extinderea capacităților de producție, modernizarea infrastructurii, integrarea surselor regenerabile, dezvoltarea soluțiilor de stocare și mobilizarea capitalului necesar investițiilor sunt provocări interconectate ce impun o coordonare tot mai strânsă între autorități și mediul privat.

În același timp, ritmul implementării proiectelor depinde de predictibilitatea legislativă, eficiența proceselor de autorizare, accesul la finanțare și disponibilitatea expertizei tehnice.

În acest context, ROMANIAN ENERGY WEEK creează cadrul pentru ca aceste subiecte să fie discutate direct de cei implicați în reglementare, finanțare, dezvoltare și implementare.

Fiecare zi include două sesiuni tematice la masă rotundă, cu un număr limitat de locuri pentru participare activă, completate de o zonă dedicată audienței și de oportunități de networking. Discuțiile sunt moderate, iar pentru a susține participarea reprezentanților internaționali, evenimentul beneficiază de traducere simultană în română și engleză.

5 zile, 5 teme de interes dezbătute la masa rotundă

Agenda REW 2026 urmărește cele mai importante direcții ale momentului, cu paneluri construite în jurul întrebărilor la care sectorul are nevoie de răspunsuri.

Dezbaterile vor avea ca punct de plecare următoarele subiecte:

16 noiembrie | Ziua 1 – SECTORUL ENERGETIC DIN ROMÂNIA
17 noiembrie | Ziua 2 – ENERGIE VERDE & INOVAȚII
18 noiembrie | Ziua 3 – STOCAREA ENERGIEI & INTEGRAREA ÎN REȚEA
19 noiembrie | Ziua 4 – FINANȚARE, CONSULTANȚĂ & POLITICI PUBLICE
20 noiembrie | Ziua 5 – SUSTENABILITATE, CSR & ECONOMIE CIRCULARĂ

ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 reunește parteneri din întregul ecosistem energetic

Ediția 2026 se desfășoară cu implicarea partenerilor strategici instituționali, printre care Ministerul Energiei, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 se bucură de susținerea unor organizații și asociații relevante pentru sectorul energetic, reunite în categoria Valued Partners, printre care se numără AEI, ACUE, AEHR, ICMET Craiova, AFEER, RPIA, RWEA, CRE, BRM, BERD, APCE, Future Romania, HENRO, PCoR, RoGBC, Centrul de Formare Profesională Eurodeal, AIIR, OAER, AIEE, EFdeN, FEL România, KNX România, energiaTa, Ambasada Sustenabilității în România, MORE Networking, ListaFirme și ARC.

Acoperirea media a evenimentului este facilitată de colaborarea cu publicații și platforme de specialitate, precum Academia de Construcții, AGENDA CONSTRUCȚIILOR, FEREASTRA, Antena 3 CNN, Club Antreprenor, Daibau, e-nergia, ENERGY Magazine, Economistul, România Durabilă, Club Economic, Electricianul, Ringier (Libertatea, ELLE, Revista Avantaje, UNICA), IBC Focus, Construct-Intelligence, iBuild, Proidea, InvesTenergy, Revista Ingineria Instalațiilor, Jurnalul de Afaceri, Nine O’Clock, RENERGY, Sustenabilitate.Biz, pv magazine, Ziarul BURSA, connect, LUXURY, Real Estate Magazine și Succes Grup.

Blue se alătură în calitate de Mobility Partner, iar JW Marriott Bucharest Grand Hotel asigură serviciile de catering pentru participanți.

Diversitatea acestor organizații reflectă caracterul interdisciplinar al evenimentului și necesitatea unui dialog care să conecteze producția și distribuția energiei cu finanțarea, tehnologia, politicile publice, mediul construit și sustenabilitatea.

Rezervă-ți locul la masa discuțiilor!

Cu cea de-a doua ediție tot mai aproape, ROMANIAN ENERGY WEEK invită profesioniștii interesați să se alăture evenimentului din această toamnă. REW se adresează reprezentanților companiilor, instituțiilor, investitorilor, dezvoltatorilor de proiecte, specialiștilor și organizațiilor implicate în sectorul energetic și domeniile conexe.

Participarea se realizează pe bază de înregistrare și confirmare, în limita locurilor disponibile. Accesează https://energyexpo.ro/rew/ și completează formularul sau trimite o cerere de participare pe info@energyexpo.ro.

Prima ofertă de protecția muncii vine de obicei pe email, la câteva zile după înființarea firmei. Un PDF cu un preț pe lună, o listă lungă de documente și promisiunea că „vă facem tot dosarul”. A doua vine de la un cunoscut al contabilului. A treia o găsești singur, pe Google, la 11 seara. Și toate par să spună cam același lucru.

Diferențele nu se văd în ofertă. Se văd peste șase luni, când vine un inspector, când angajezi încă doi oameni sau când cineva se lovește la mână în depozit. Atunci afli dacă ai avut un partener sau doar un furnizor de hârtii.

Un singur consultant pentru SSM și PSI sau doi separați?

Securitatea și sănătatea în muncă ține de relația cu ITM Timiș, iar prevenirea incendiilor și situațiile de urgență țin de ISU Timiș. Sunt două domenii diferite, cu documente diferite și controale separate. Totuși, pentru o firmă mică sau medie, e mult mai simplu să le ai la aceeași persoană.

Motivul e practic. Evaluarea riscurilor pentru SSM și fișa obiectivului pentru PSI pornesc de la aceeași realitate: cum arată spațiul, ce se lucrează acolo, câți oameni sunt, ce echipamente folosesc. Un consultant care le face pe amândouă vine o singură dată, vede o singură dată hala sau biroul și face instruirea angajaților într-o singură ședință. Tu semnezi un contract, plătești o factură și ai un singur număr de telefon de sunat când apare o problemă.

Varianta cu doi furnizori nu e greșită. Doar că, în practică, duce des la documente care nu se potrivesc între ele. Planul de evacuare spune una, evaluarea riscurilor alta, iar inspectorul observă.

Semnul cel mai bun: vrea să vină la tine

Dacă ar trebui să reții un singur criteriu, ar fi acesta. Un consultant serios nu îți face dosarul fără să vadă locul de muncă. Vrea să știe unde sunt ieșirile, cum e organizat depozitul, dacă angajații urcă pe scări, ce substanțe folosesc, cine lucrează în ture.

Când cineva îți promite dosarul complet în 24 de ore, pe email, fără vizită și fără nicio întrebare despre activitate, aproape sigur primești un șablon. Numele firmei tale în antet, restul copiat de la alt client. Asemenea documente arată bine în biblioraft și nu ajută la nimic când lucrurile devin serioase. La un control sau după un accident, se verifică exact dacă măsurile din acte se potrivesc cu ce se întâmplă în realitate.

Întrebări pe care merită să le pui la prima discuție

Nu trebuie să fii specialist ca să-ți dai seama cu cine stai de vorbă. Câteva întrebări simple spun destul:

• Cine face efectiv instruirea angajaților, dumneavoastră sau un colaborator?
• Ce se întâmplă dacă vine un control ITM sau ISU? Sunteți prezent?
• Cât de des reveniți pentru instruirea periodică și cine ține evidența termenelor?
• Dacă angajez un om nou peste trei luni, cât durează până îl instruiți?
• Ce intră în abonamentul lunar și ce se plătește separat?

Răspunsurile vagi la ultima întrebare merită atenție. Unele oferte foarte ieftine includ doar întocmirea inițială a dosarului, iar fiecare angajat nou, fiecare actualizare sau prezența la control se facturează în plus.

Ce ar trebui să acopere, concret, colaborarea

Pe partea de SSM, baza o formează identificarea și evaluarea riscurilor, planul de prevenire și protecție, instrucțiunile proprii adaptate activității și tematicile de instruire pe categorii de personal. Se adaugă fișele individuale de instruire, deciziile interne, normativul pentru echipamentul individual de protecție și testarea salariaților. Pentru firmele cu peste 50 de angajați apare și comitetul de securitate și sănătate în muncă, unde consultantul are un rol important la înființare.

Un capitol de care nimeni nu vrea să aibă nevoie, dar care trebuie inclus: cercetarea în cazul unui accident de muncă. Dacă se întâmplă ceva, dosarul de cercetare are termene și reguli stricte. Să afli atunci că firma ta SSM „nu se ocupă de așa ceva” e cel mai prost moment posibil.

Pe partea de PSI-SU, lista e mai scurtă, dar la fel de importantă. Planul de evacuare, instrucțiunile proprii de prevenire și stingere a incendiilor, fișa obiectivului, deciziile pe linie de situații de urgență și instructajul angajaților, consemnat în fișe individuale.

Dacă vrei să compari o ofertă primită cu ce ar trebui să conțină un pachet complet, poți vedea cum sunt descrise servicii SSM Timișoara la un consultant local, cu fiecare activitate trecută separat. Același lucru e valabil pentru partea de incendii, unde lista pentru servicii PSI-SU Timișoara îți arată ce documente nu ar trebui să lipsească.

Prețul: unde e capcana

Tarifele pentru protecția muncii se calculează de regulă în funcție de numărul de angajați și de riscurile activității. Un birou cu trei oameni nu costă cât un atelier de sudură cu zece. E normal.

Mai puțin normal e un preț mult sub ce cer ceilalți din oraș. Consultantul trebuie să-și acopere cumva timpul. Dacă taxează foarte puțin, fie are foarte mulți clienți și nu ajunge la niciunul, fie îți livrează documente generice, fie îți va factura separat tot ce nu e în oferta de bază. Uneori toate trei.

Nici opusul nu e o garanție. Un preț mare nu înseamnă automat servicii bune. Ce contează e să știi exact pentru ce plătești, în scris.

De ce contează să fie din Timișoara

Un consultant din alt oraș poate întocmi documente corecte. Problema apare când ai nevoie de el fizic. Ai angajat pe cineva luni dimineață și omul trebuie instruit înainte să înceapă. Ți-a anunțat ITM-ul un control pentru joi. S-a schimbat amenajarea și trebuie refăcut planul de evacuare.

Cineva care lucrează în Timișoara ajunge într-o oră în Fratelia sau pe Calea Șagului, nu peste o săptămână. Cunoaște și felul în care se desfășoară controalele în județ, ce verifică de obicei inspectorii și unde se poticnesc firmele din zonă. Asta nu scrie în nicio ofertă, dar face diferența.

Cum arată o colaborare bună, după primul an

Poate cel mai sincer test e ce se întâmplă după ce ai semnat. La o colaborare care funcționează, nu tu ești cel care își amintește de instruirea periodică. Primești un telefon sau un mesaj că urmează. Când angajezi pe cineva, consultantul îți spune ce trebuie făcut înainte de prima zi. Când se schimbă ceva în activitate, întreabă el dacă trebuie actualizată evaluarea riscurilor.

Dosarul nu stă uitat pe un raft de la semnare. Se mai deschide, se mai completează, se mai schimbă. Și când vine un control, nu e panică: documentele sunt la zi, oamenii știu ce să răspundă, iar consultantul e acolo.

Pe hârtie, toate firmele de SSM și PSI oferă cam aceleași servicii. Diferența o face omul care vine efectiv la tine, cât de des vine și dacă răspunde la telefon atunci când chiar ai nevoie.